Articol si poze preluat de pe site-ul www.scienceinschool.org
Datorită conținutului scăzut de alcool, “berea” de ghimbir este o băutură foarte apreciată de copii britanici. Dean Madden de la Centrul Național pentru Educație în Biotehnologie (eng. “National Centre for Biotehnology Education”), Universitatea din Reading, Marea Britanie, prezintă rețeta lui pentru introducerea tinerilor studenți a principiilor fermentației, igienei alimentelor și biochimiei respirației.
Predecesoarele băuturilor carbogazoase moderne erau adesea preparate în casă. Spre sfârșitul secolului 19, în Marea Britanie, “berile mici” (eng. “small beers”) erau băuturi fermentate cu un conținut de alcool foarte scăzut. De obicei, erau mai sigure de băut decât apa, care era de obicei contaminată.
Berea de ghimbir își are originea în Anglia mijlocului anilor 1700 și a fost exportată în toată lumea. Acest lucru a fost posibil prin folosirea sticlelor din ceramică ce erau sigilate cu un tip de ceramică impermeabilă la gaze și lichide (numită “ceramică Bristol”). Legile accizelor britanice din 1855 prevedeau ca băutura să nu conțină alcool în proporție mai mare de 2%, și de obicei era mult mai slabă de atât: astfel berea de ghimbir a devenit apreciată de copii. Pe la începutul secolului 20 era produsă comercial în aproape fiecare oraș din Marea Britanie. “Berea” era adesea comercializată de către vânzători ambulanți, și era uneori distribuită dintr-un “dozator de bere” - un dispozitiv elaborat semânând cu un pian cu susul în jos cu mânere ale unei pompe de bere ce era tras pe stradă de un ponei.
În 1935 erau mai bine de 3000 de producători de bere de ghimbir în Marea Britanie: cu toate acestea, azi doar o firmă britanică mai prepară acest produs tradițional - “berea de ghimbir” modernă este de obicei preparată cu arome și carbonizată cu dioxid de carbon presurizat.
Sunt multe rețete pentru berea de ghimbir; ingredientele de bază sunt ghimbirul, lămâia, zahărul și drojdia. Adevărata bere de ghimbir se face din ghimbir proaspăt (Zingiber officinale), adesea cu alte arome, cum ar fi ienupărul (Juniperus communis), lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra) sau chilli (Capsicum annuum) – ce oferă produsului o “înțepătură” suplimentară. Uneori se folosește și coada șoricelului pentru a inhiba creșterea bacterială (așa cum era în berea obișnuită înainte de introducerea hameiului). Berea de ghimbir jamaicană este uneori făcută cu lime (o specie de lămâi) în loc de lămâi.
Următoarea rețetă este pentru un litru și poate fi adaptată și schimbată în funcție de cerințe – unii sugerează că ghimbirul ar trebui mai degrabă ras decât feliat și zdrobit. Alții recomandă fierberea amestecului înainte de adăugarea drojdiei, pentru a avea mai multă aromă de la ingrediente.
Ingrediente:
Piperină - Piper negru - Tarie relativa 1
Gingerol - Ghimbir proaspăt - Tarie relativa 0.8
Shogaol - Ghimbir uscat - Tarie relativa 1.5
Zingeberonă - Ghimbir gătit - Tarie relativa 0.5
Capsaicină - Chilli - Tarie relativa 150–300
Ghimbirul conține compusul iute gingerol, care are o structură similară cu capsaicina din chilli și piperina din piper. Încălzirea convertește gingerolul în zingeberonă, care este mai puțin iute; uscarea convertește gingerolul în shogaol, care este cam de două ori mai intens la gust. Se crede că acești compuși au evoluat ca o formă de apărare împotriva ierbivorelor deoarece aceste substanțe în concentrații mari resping majoritatea mamiferelor.
Echipament și materiale:
Cuțit ascuțit și placă pentru tocat
Răzuitor de citrice sau răzătoare
Storcător de citrice
Făcăleț
Lingură mare
Oală pentru a fierbe apa
Termometru
Castron mare sau cană mare
Prosop curat pentru acoperirea castronului
Sită și pâlnie pentru strecurarea lichidului în sticle
Sticlă de plastic (PET) și capac de plastic. Nu folosiți sticle obișnuite (din sticlă)
Materiale:
1 l de apă
150 g rădăcină de ghimbir (~ 130 g curățat)
Lămâie de mărime medie (preferabil nefermentată)
140 g zahăr (brun sau alb)
4 g cremă de tartar (acid tartric)
4 g drojdie uscată, sau 8 g proaspătă
Soluție pentru sterilizare potrivită uzului alimentar
Pungă de plastic rezistentă pentru zdrobirea ghimbirului
Opțional: Alte condimente precum chilli, nucșoară, lemn dulce, vanilie, căței de usturoi, ienupăr, chimen dulce, coriandru, anason
Metodă:
1. Decojiți ghimbirul și tăiați-l în felii de 3-5 mm grosime. Zdrobiți bine feliile, punându-le într-o pungă de plastic rezistentă și curată și zdrobindu-le cu un făcăleț.
2. Puneți ghimbirul într-un castron mare sau într-o cană mare. Răzuiți coaja de lămâie peste el, apoi adăugați sucul de la lămâie.
3. Puneți în castron restul de ingrediente mai puțin drojdia, apoi turnați cu grijă apa fiartă peste ele. Amestecați.
4. Acoperiți vasul cu un prosop curat și lăsați lichidul să se răcească până la 25-30 oC (asta poate dura 60-90 min).
5. În timp ce lichidul se răcește, sterilizați sticlele de plastic folosind soluția de sterilizare. Asigurați-vă că sticlele sunt bine clătite cu apă după sterilizare.*
6. Adăugați drojdia peste lichidul călduț din vas și amestecați până se dispersează.
7. Acoperiți vasul cu un prosop curat și lăsați-l într-un loc cald 24 de ore.
8. Îndepărtați drojdia de deasupra, lăsând sedimentele în vas. Strecurați în sticlele de plastic sterilizate, lăsând o porțiune de 3-5 cm de aer la suprafață.
9. IMPORTANT! Permiteți berii să fermenteze la temperatura camerei (~21°C) pentru nu mai mult de 48 de ore, apoi, puneți sticlele în frigider. Consumați în interval de șase zile.
* Nu este nevoie să folosiți apă fiartă pentru a clăti sticlele după sterilizare. Sterilizarea este necesară îndepărtării agenților patologici mai importanți ce rămân în sticlele refolosite. Apa de la robinet folosită pentru clătire nu ar trebui să introducă agenți patogeni, și chiar dacă este cazul, agenții patoogici vor fi rapid îndepărtați de cantitatea relativ mare de drojdie. Valoarea mică a pH-ului (din lămâi) va preveni de asemenea apariția și dezvoltarea bacteriilor (dar nu a celor din drojdie).
Siguranța și alte considerente:
Sticlele obișnuite (din sticlă) NU ar trebui folosite deoarece gazul produs le va face să explodeze. Această băutură ar trebui preparată întotdeauna în sticle de plastic și ar trebui mereu ținută la frigider și consumată în termen de șase zile de la preparare. Perioada scurtă de fermentare și răcirea asigură conținutul scăzut de alcool.
Vă rog să rețineți că unele grupuri religioase interzic chiar și consumul de produse cu conținut scăzut de alcool sau fără alcool dacă au fost produse prin fermentare. Cu toate acestea, studenții ar putea lua parte la procesul de producție fără a consuma berea de ghimbir rezultată. Profesorii ar trebui să fie atenți la asemenea considerente.
Prepararea și durata:
Este nevoie de aproximativ 90 de minute pentru prepararea băuturii, inclusiv de o perioadă de răcire de 60 de minute. Fermentația inițială are nevoie de 24 de ore, urmată de o fermentație în sticle de 48 de ore. Sticlele pot fi sterilizate în avans, dacă se dorește.
Articol si poze preluat de pe site-ul www.scienceinschool.org
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu