SUPER SORCOVA, CEA MAI TARE!!! LA MULTI ANI!!!
Herb - Plante medicinale
luni, 26 decembrie 2011
luni, 19 decembrie 2011
Berea nu îngraşă şi te apără de boli
Berea nu îngraşă şi te apără de boli de inimă, diabet şi osteoporoză
Cercetătorii spanioli de la Consiliul Superior de Cercetări Ştiinţifice din Madrid susţin că berea, cu sau fără alcool, nu îngraşă şi nici nu provoacă modificări în masa corporală, precum apariţia burţii.
Pentru a ajunge la această concluzie, oamenii de ştiinţă au monitorizat pe o perioadă de 10 săptămâni un grup de voluntari, bărbaţi şi femei, cu vârsta cuprinsă între 20 şi 42 de ani, timp în care toţi şi-au menţinut obiceiurile de viaţă şi alimentaţie. Singura modificare introdusă a fost cea referitoare la consumul de băuturi obişnuite şi consumul de bere cu sau fără alcool.
Astfel, în timpul primei săptămâni, toţi subiecţii s-au abţinut de la orice consum de băuturi cu alcool. În următoarele patru săptămâni şi în mod aleatoriu, în funcţie de grupul în care au fost puşi, participanţii la studiu au introdus în dieta obişnuită berea cu sau fără alcool, în cantitatea corespunzătoare unui consum moderat de alcool, şi anume, bărbaţii beau două pahare de bere de 330 mililitri pe zi, în timp ce femeile au băut un pahar de 330 de mililitri.
Printre alţi parametri, cercetătorii au analizat modificarea greutăţii, procentul de grăsime corporală şi indicele de masă corporală, ajungând la concluzia că nu se produc modificări ale acestora. De asemenea, s-a realizat o analiză a dietei şi a activităţii fizice realizate de subiecţi în perioada de studiu şi s-au realizat măsurători ale pliurilor cutanate şi circumferinţelor corporale. "Măsurătorile antropometrice au stabilit că un consum moderat de bere, cu sau fără alcool, nu modifică circumferinţa braţului, a taliei şi a şoldurilor; nu s-au înregistrat modificări semnificative în pliurile cutanate", a declarat dr. Ascensión Marcos, cercetător, Director al Grupului de Imunonutriţie al Departamentului de Metabolism şi Nutriţie din cadrul Consiliului Superior de Cercetări Ştiinţifice.
În plus, cercetările anterioare au arătat că acest aliment are efecte benefice asupra multor aspecte legate de sănătate, printre care scăderea riscului apariţiei bolilor cardiovasculare, a diabetului şi a osteoporozei.
Sursa: ziarul Gandul
marți, 13 decembrie 2011
Tratamente naturiste - “Celebra” reteta a licorii cu usturoi si alcool
Aceasta reteta a unui farmacist antic a fost gasita in 1972 intr-o manastire budista din Muntii Tibetului.
MOD DE PREPARARE:
Intr-un borcan de sticla se pun 350 grame de usturoi zdrobit peste care se toarna 220-250 de grame alcool de 95-96°, rom sau tarie. Borcanul se inchide ermetic si se pune in frigider timp de 10 zile. In cea de-a 11-a zi se filtreaza totul cu o strecuratoare foarte fina sau cu tifon. Lichidul obtinut se toarna in acelasi borcan si se pune inca 2 zile in frigider. Dupa aceasta perioada remediul este gata pentru tratament (picaturile se pot lua cu putin lapte sau apa inainte de a incepe sa mancam), dupa cum urmeaza:
Se va continua cu cate 25 de picaturi, de 3 ori pe zi, pana la terminarea intregii cantitati.
TERAPIA NU SE POATE REPETA DECAT ODATA LA 5 ANI !!!
Acest preparat din extract de usturoi curata organismul de grasimi si pietre, imbunatateste metabolismul si astfel toate vasele sangvine (re)devin mai elastice.
Regleaza greutatea corpului, topeste cheagurile de sange, vindeca diafragma miocardica bolnava, arterioscleroza, inapetenta (lipsa poftei de mancare), sinuzita, hipertensiunea, bolile bronho-pulmonare, face sa dispara artritele, artrozele si reumatismul.
Vindeca gastritele, ulcerele de stomac si hemoroizii, absoarbe orice fel de tumori externe si interne, vindeca diferitele tulburari de vedere si auz, impotenta. Are efect benefic asupra intregului organism.
ATENTIE: Alcoolul nu trebuie sa contina alte substante (clorura de benzalconiu sau metanol).
Etichete:
de stomac,
gastritele,
hemoroizii,
impotenta,
terapie,
tumori,
ulcere,
vindecat
luni, 12 decembrie 2011
Bananele ingrasa? - Remediu naturist
Bananele ingrasa! Fals!
Prin faptul ca au o cantitate mai mare de amidon, bananele dau senzatia de satietate mai mult decat alte fructe, dar asta nu inseamna ca sunt mai calorigene. Ca sa vorbim in cifre, o banana medie de 150-200g are 100-130kcal, pe cand un mar mare de 200g are 145kcal. Insa nimeni nu are impresia ca daca mananca un mar se ingrasa. Dupa cum se vede, cifrele ne dovedesc ca nu avem nici un motiv sa excludem bananele dintr-o dieta hipocalorica
Aflux de energie
Bananele contin trei zaharuri naturale - sucroza, fructoza si glucoza, combinate cu fibre. O banana ofera instantaneu un aflux sustinut si substantial de energie.
Energie pentru a face miscare timp de 90 de minute
Cercetarile au demonstrat ca numai doua banane ofera destula energie pentru un efort fizic extenuant de 90 de minute. Nu este de mirare ca banana este fructul numarul unu in randul atletilor de performanta ai lumii.
Ameliorarea problemelor medicale si a bolilor.
Dar energia este numai unul dintre modurile in care banana ne poate ajuta sa ne mentinem in forma. Ne poate ajuta sa infruntam sau sa prevenim un numar substantial de boli si probleme, ceea ce o face sa fie obligatorie in meniul zilnic. Iata in continuare o lista cu cele mai bune efecte pe care le are.
Putere pentru creier:
200 de elevi de la o scoala din Twickenham (Middlesex, Marea Britanie) au fost ajutati sa-si treaca examenele anuale cu rezultate mai bune mancand banane la micul dejun, in pauza si la pranz, in incercarea de a-si imbunatati puterea creierului. Cercetarile au aratat ca acest fruct ce contine o cantitate mare de potasiu poate ajuta procesul de invatare prin imbunatatirea atentiei.
Constipatie:
Avand un continut ridicat de fibre, bananele pot fi incluse in dieta in scopul restabilirii functionarii normale a intestinelor, ajutand la depasirea constipatiei fara a mai fi nevoie de laxative.
Mahmureala:
Unul dintre modurile cele mai rapide de a vindeca mahmureala este prepararea unui milkshake de banane, indulcit cu miere. Banana calmeaza stomacul si, cu ajutorul mierii, ridica nivelul zaharului din organism, in timp ce laptele calmeaza si rehidrateaza corpul.
Arsurile la stomac:
Bananele au un efect natural antiacid in corp, deci daca suferiti din cauza arsurilor gastrice, incercati sa mancati cateva banane pentru a calma durerea.
Ciupiturile de tantar:
Inainte de a cauta crema impotriva ciupiturilor de insecte, incercati sa frecati zona afectata cu partea interioara a cojii de banana. Multi oameni cred ca are un succes uimitor in reducerea umflarii si iritarii la locul ciupiturii.
Nervii:
Bananele au un continut ridicat de vitamine din complexul B, care ajuta la calmarea sistemului nervos.
Supraponderali si stresati la munca?
Studiile efectuate la Institute of Psychology din Austria au descoperit ca stresul de la serviciu duce la pofta de alimente care aduc confort, precum ciocolata si cipsurile. Un studiu efectuat pe 5000 de pacienti ai spitalului a aratat ca cei mai grasi dintre pacientii care au participat la studiu aveau sanse mai mari de a avea un nivel ridicat de stres la locul de munca. Studiul a tras concluzia ca, pentru a evita poftele induse de panica, trebuie sa controlam nivelul de zahar din organism cu ajutorul gustarilor cu nivel ridicat de carbohidrati la fiecare doua ore pentru a mentine stabil nivelul zaharului.
Stresul:
Potasiul este un mineral vital, care ajuta la normalizarea pulsului, trimite oxigen catre creier si regleaza echilibrul hidric al organismului. Atunci cand suntem stresati, rata metabolismului creste, reducand astfel nivelul potasiului. Acesta poate fi echilibrat cu ajutorul unei gustari formate din banane, care au un continut ridicat de potasiu.
Negii:
Multi oameni preocupati de alternative naturale jura ca daca doriti sa scapati de un neg, puteti pune pe el o bucata de coaja de banana, cu partea galbena in afara. Puteti mentine aceasta compresa cu ajutorul unui plasture sau leucoplast medicinal.
Bananele si merele
Asadar, o banana este intr-adevar un remediu natural al multor boli. Daca am face comparatie cu un mar, are de patru ori mai multe proteine, de doua ori mai multi carbohidrati, de trei ori mai mult fosfor, de cinci ori mai multa vitamina A si fier si de doua ori mai multe alte vitamine si minerale. Este bogata si in potasiu si este unul dintre cele mai valoroase alimente pe care le avem la indemana.
Bananele trebuie sa fie motivul pentru care maimutele par asa de fericite tot timpul.
Inca un secret: crema de pantofi. Vreti sa va lustruiti repede pantofii? Luati partea interioara a cojii de banana si frecati direct pantoful... apoi stergeti cu o carpa uscata. Nu-i asa ca este un fruct uimitor?
sâmbătă, 10 decembrie 2011
Uite ce mănâncă profesorul Gheorghe Mencinicospchi la micul dejun!
Un articol si poze Libertatea.ro
Pentru renumitul profesor Gheorghe Mencinicospchi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, micul dejun este cea mai importantă masă a zilei la care nu renunţă cu niciun preţ! Astfel, specialistul în alimentaţie consumă dimineaţa circa o treime din hrana zilnică şi ne sfătuieşte şi pe noi să consumăm (cu moderaţiei) grăsimi (unt, brânzeturi, ouă), proteine (carne roşie, ouă), glucide lente (pâine integrală, cartofi fierţi).
Profesorul Gherghe Mencinicospchi ne recomandă 3 meniuri sănătoase pentru micul dejun:
Meniul 1
- 1-2 ouă pregătite scrob (omletă spartă), din ouă de preferat ecologice sau inscripţionate cu cifra 1 sau 2
- 70 g paine integrală (3 felii) făra aditivi alimentari
- 10-20 g unt natural (untul se consumă de preferinţă dimineaţa)
- ceai de plante sau ceai verde, negru, cafea filtru de bună calitate (150ml), fară îndulcitori. Se poate adauga puţin zahăr brun sau miere (numai dupa ce temperatura scade sub 40 de grade C).
Meniul 2
- 150 g grătar de mânzat pregătit fără sursă de foc deschis sub carne, cu garnitură 300 g legume fierte asezonate cu un sos de ciuperci sau roşii
- Ceai de plante sau ceai verde, negru, cafea espresso fără lapte. Se poate adăuga puţin zahăr brun, miere naturală, sirop de arţar numai după ce temperatura scade sub 40 grade C
Meniul 3
- cereale care să fie consumate la micul dejun, de preferinţă, în una dintre zilele de post
- cerealele de mic dejun trebuie să fie obţinute din măciniş integral sau din amestecuri de grâu dur şi comun
- cerealele se vor asocia cu nuci, seminţe, leguminoase, dar nu cu fructe, inclusiv fructe uscate
- se vor consuma cu ceai sau cu lapte de soia sau orez şi nu cu iaurt sau lapte.
Pentru renumitul profesor Gheorghe Mencinicospchi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, micul dejun este cea mai importantă masă a zilei la care nu renunţă cu niciun preţ! Astfel, specialistul în alimentaţie consumă dimineaţa circa o treime din hrana zilnică şi ne sfătuieşte şi pe noi să consumăm (cu moderaţiei) grăsimi (unt, brânzeturi, ouă), proteine (carne roşie, ouă), glucide lente (pâine integrală, cartofi fierţi).
Profesorul Gherghe Mencinicospchi ne recomandă 3 meniuri sănătoase pentru micul dejun:
Meniul 1
- 1-2 ouă pregătite scrob (omletă spartă), din ouă de preferat ecologice sau inscripţionate cu cifra 1 sau 2
- 70 g paine integrală (3 felii) făra aditivi alimentari
- 10-20 g unt natural (untul se consumă de preferinţă dimineaţa)
- ceai de plante sau ceai verde, negru, cafea filtru de bună calitate (150ml), fară îndulcitori. Se poate adauga puţin zahăr brun sau miere (numai dupa ce temperatura scade sub 40 de grade C).
Meniul 2
- 150 g grătar de mânzat pregătit fără sursă de foc deschis sub carne, cu garnitură 300 g legume fierte asezonate cu un sos de ciuperci sau roşii
- Ceai de plante sau ceai verde, negru, cafea espresso fără lapte. Se poate adăuga puţin zahăr brun, miere naturală, sirop de arţar numai după ce temperatura scade sub 40 grade C
Meniul 3
- cereale care să fie consumate la micul dejun, de preferinţă, în una dintre zilele de post
- cerealele de mic dejun trebuie să fie obţinute din măciniş integral sau din amestecuri de grâu dur şi comun
- cerealele se vor asocia cu nuci, seminţe, leguminoase, dar nu cu fructe, inclusiv fructe uscate
- se vor consuma cu ceai sau cu lapte de soia sau orez şi nu cu iaurt sau lapte.
Gheorghe Mencinicopschi
Un articol Wikipedia Romania
Gheorghe Mencinicopschi (n. 1 mai 1949, comuna Domnești, județul Argeș) este un biolog, biochimist și cercetător român, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, o personalitate activă din domeniul alimentației din România.
Biografie
A absolvit Universitatea București, Facultatea de Biologie-Biochimie, ca șef de promoție. A urmat cursuri postuniversitare:
Institutul Politehnic București, Facultatea de Automatica-Robotica Biotehnologie;
Institutul de Inginerie Genetică și Biotehnologie Trieste, Italia;
Leasing & Franchising American Bar Association, Managementul activitatii decercetare dezvoltare PHARE project;
Developement, Use and Importance of Standards S.U.A. Departament of Commerce.
Prof. univ. Dr. Gheorghe Mencinicopschi a elaborat tratate de specialitate în domeniul alimentului, alimentației, nutriției umane, biotehnologiei, publicând peste trei sute de lucrări științifice în țară și străinătate. A elaborat conceptul privind calitatea „informațională” a matricei alimentare (susținut la Congresele Internaționale de Nutriție Dubna 2007 și Krakovia 2008).
În prezent este cercetător stiințific principal gr. 1 la Institutul de Cercetări Alimentare, Bucuresti și profesor universitar la Facultatea de Biotehnologii a Universității de Stiințe Agricole și Medicina Veterinară Bucuresti.
Activitate științifică în domenii ca: bioindustrie, biotehnologie alimentară, tehnologie alimentară și nutriție umană. Deține 23 brevete de invenții.
Titluri stiintifice
Doctor în biologie (1984) cu teza Tehnologii de obținere și utilizare a preparatelor enzimatice microbiene.
Deține peste douăzeci brevete de invenție.
Societăți și asociații științifice
Este membru titular al:
Academiei Oamenilor de Știință din România (AOȘR);
Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS);
Academiei de Științe din New York;
Asociatia Inginerilor din Romania;
membru fondator la Association of Francophone Countries for Food Technology Transfer Progress – Montreal;
membru in Bioencapsulation Research Group, France;
membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice;
membru activ al Academiei de Științe din New York.
membru al Consiliului Științific al Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA);
președinte al Comisiei de Securitate Biologică în domeniul organismelor modificate genetic (GMOs).
Lucrări publicate
Coautor la următoarele cărți:
Bioingineria preparatelor enzimatice microbiene, Ed. Tehnică, 1980;
Biotehnologii în prelucrarea produselor agroalimentare, Ed. Ceres, 1987;
Product of Ethanol a Tehnological Information Package, PNUD, Viena, 1991;
AgriFood Quality II, Ed. Royal Society of Chemistry, Cambridge, UK, 1999.
Modelarea și conducerea proceselor biotehnologice, Editura Didactică, 2002;
Afecțiunile aparatului respirator – Terapii complementare, Editura Fiat Lux, 2004;
Siguranța alimentară – Autenticitate și Trasabilitate, Editura Mirton, 2005;
Biogenically active amine in food, COST, Belgium, 2005;
Produse românești din carne, conform cerințelor europene, Editura Alt Press Tour, 2006.
În 2010 publică volumul „Noua ordine alimentară. Și noi ce mai mâncăm?”.
A publicat 214 articole științifice în reviste de specialitate din țară și străinătate; autor a trei filme științifice; a luat parte, în calitate de organizator, președinte sau participant, la 45 manifestări științifice naționale și internaționale (congrese, conferințe, simpozioane); coordonator național program FAO în domeniul alimentar.
Distincții
Premiul „Emanoil Teodorescu" al Academiei Române(1980);
premiul „Oscar Capital", 1998, pentru invenții;
Diploma de Onoare a Senatului Universității „Dunarea de Jos", Galați, pentru merite deosebite în dezvoltarea învățământului superior de industrie alimentara;
Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler (2000;)
Doctor Honoris Causa al U.S.A.M.V.B. – Timișoara, prin Ordinul Nr. 57/28 Mai 2009.
Este citat în Enciclopedia personalităților din România, Dicționarul Experților din România „WHO IS WHO” România, „WHO IS WHO” in Balkan’s.
Un articol Wikipedia Romania
Gheorghe Mencinicopschi (n. 1 mai 1949, comuna Domnești, județul Argeș) este un biolog, biochimist și cercetător român, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, o personalitate activă din domeniul alimentației din România.
Biografie
A absolvit Universitatea București, Facultatea de Biologie-Biochimie, ca șef de promoție. A urmat cursuri postuniversitare:
Institutul Politehnic București, Facultatea de Automatica-Robotica Biotehnologie;
Institutul de Inginerie Genetică și Biotehnologie Trieste, Italia;
Leasing & Franchising American Bar Association, Managementul activitatii decercetare dezvoltare PHARE project;
Developement, Use and Importance of Standards S.U.A. Departament of Commerce.
Prof. univ. Dr. Gheorghe Mencinicopschi a elaborat tratate de specialitate în domeniul alimentului, alimentației, nutriției umane, biotehnologiei, publicând peste trei sute de lucrări științifice în țară și străinătate. A elaborat conceptul privind calitatea „informațională” a matricei alimentare (susținut la Congresele Internaționale de Nutriție Dubna 2007 și Krakovia 2008).
În prezent este cercetător stiințific principal gr. 1 la Institutul de Cercetări Alimentare, Bucuresti și profesor universitar la Facultatea de Biotehnologii a Universității de Stiințe Agricole și Medicina Veterinară Bucuresti.
Activitate științifică în domenii ca: bioindustrie, biotehnologie alimentară, tehnologie alimentară și nutriție umană. Deține 23 brevete de invenții.
Titluri stiintifice
Doctor în biologie (1984) cu teza Tehnologii de obținere și utilizare a preparatelor enzimatice microbiene.
Deține peste douăzeci brevete de invenție.
Societăți și asociații științifice
Este membru titular al:
Academiei Oamenilor de Știință din România (AOȘR);
Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS);
Academiei de Științe din New York;
Asociatia Inginerilor din Romania;
membru fondator la Association of Francophone Countries for Food Technology Transfer Progress – Montreal;
membru in Bioencapsulation Research Group, France;
membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice;
membru activ al Academiei de Științe din New York.
membru al Consiliului Științific al Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA);
președinte al Comisiei de Securitate Biologică în domeniul organismelor modificate genetic (GMOs).
Lucrări publicate
Coautor la următoarele cărți:
Bioingineria preparatelor enzimatice microbiene, Ed. Tehnică, 1980;
Biotehnologii în prelucrarea produselor agroalimentare, Ed. Ceres, 1987;
Product of Ethanol a Tehnological Information Package, PNUD, Viena, 1991;
AgriFood Quality II, Ed. Royal Society of Chemistry, Cambridge, UK, 1999.
Modelarea și conducerea proceselor biotehnologice, Editura Didactică, 2002;
Afecțiunile aparatului respirator – Terapii complementare, Editura Fiat Lux, 2004;
Siguranța alimentară – Autenticitate și Trasabilitate, Editura Mirton, 2005;
Biogenically active amine in food, COST, Belgium, 2005;
Produse românești din carne, conform cerințelor europene, Editura Alt Press Tour, 2006.
În 2010 publică volumul „Noua ordine alimentară. Și noi ce mai mâncăm?”.
A publicat 214 articole științifice în reviste de specialitate din țară și străinătate; autor a trei filme științifice; a luat parte, în calitate de organizator, președinte sau participant, la 45 manifestări științifice naționale și internaționale (congrese, conferințe, simpozioane); coordonator național program FAO în domeniul alimentar.
Distincții
Premiul „Emanoil Teodorescu" al Academiei Române(1980);
premiul „Oscar Capital", 1998, pentru invenții;
Diploma de Onoare a Senatului Universității „Dunarea de Jos", Galați, pentru merite deosebite în dezvoltarea învățământului superior de industrie alimentara;
Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler (2000;)
Doctor Honoris Causa al U.S.A.M.V.B. – Timișoara, prin Ordinul Nr. 57/28 Mai 2009.
Este citat în Enciclopedia personalităților din România, Dicționarul Experților din România „WHO IS WHO” România, „WHO IS WHO” in Balkan’s.
Un articol Wikipedia Romania
Berea de ghimbir – o băutură fermentată tradițională cu conținut scăzut de alcool
Articol si poze preluat de pe site-ul www.scienceinschool.org
Datorită conținutului scăzut de alcool, “berea” de ghimbir este o băutură foarte apreciată de copii britanici. Dean Madden de la Centrul Național pentru Educație în Biotehnologie (eng. “National Centre for Biotehnology Education”), Universitatea din Reading, Marea Britanie, prezintă rețeta lui pentru introducerea tinerilor studenți a principiilor fermentației, igienei alimentelor și biochimiei respirației.
Predecesoarele băuturilor carbogazoase moderne erau adesea preparate în casă. Spre sfârșitul secolului 19, în Marea Britanie, “berile mici” (eng. “small beers”) erau băuturi fermentate cu un conținut de alcool foarte scăzut. De obicei, erau mai sigure de băut decât apa, care era de obicei contaminată.
Berea de ghimbir își are originea în Anglia mijlocului anilor 1700 și a fost exportată în toată lumea. Acest lucru a fost posibil prin folosirea sticlelor din ceramică ce erau sigilate cu un tip de ceramică impermeabilă la gaze și lichide (numită “ceramică Bristol”). Legile accizelor britanice din 1855 prevedeau ca băutura să nu conțină alcool în proporție mai mare de 2%, și de obicei era mult mai slabă de atât: astfel berea de ghimbir a devenit apreciată de copii. Pe la începutul secolului 20 era produsă comercial în aproape fiecare oraș din Marea Britanie. “Berea” era adesea comercializată de către vânzători ambulanți, și era uneori distribuită dintr-un “dozator de bere” - un dispozitiv elaborat semânând cu un pian cu susul în jos cu mânere ale unei pompe de bere ce era tras pe stradă de un ponei.
În 1935 erau mai bine de 3000 de producători de bere de ghimbir în Marea Britanie: cu toate acestea, azi doar o firmă britanică mai prepară acest produs tradițional - “berea de ghimbir” modernă este de obicei preparată cu arome și carbonizată cu dioxid de carbon presurizat.
Sunt multe rețete pentru berea de ghimbir; ingredientele de bază sunt ghimbirul, lămâia, zahărul și drojdia. Adevărata bere de ghimbir se face din ghimbir proaspăt (Zingiber officinale), adesea cu alte arome, cum ar fi ienupărul (Juniperus communis), lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra) sau chilli (Capsicum annuum) – ce oferă produsului o “înțepătură” suplimentară. Uneori se folosește și coada șoricelului pentru a inhiba creșterea bacterială (așa cum era în berea obișnuită înainte de introducerea hameiului). Berea de ghimbir jamaicană este uneori făcută cu lime (o specie de lămâi) în loc de lămâi.
Următoarea rețetă este pentru un litru și poate fi adaptată și schimbată în funcție de cerințe – unii sugerează că ghimbirul ar trebui mai degrabă ras decât feliat și zdrobit. Alții recomandă fierberea amestecului înainte de adăugarea drojdiei, pentru a avea mai multă aromă de la ingrediente.
Ingrediente:
Piperină - Piper negru - Tarie relativa 1
Gingerol - Ghimbir proaspăt - Tarie relativa 0.8
Shogaol - Ghimbir uscat - Tarie relativa 1.5
Zingeberonă - Ghimbir gătit - Tarie relativa 0.5
Capsaicină - Chilli - Tarie relativa 150–300
Ghimbirul conține compusul iute gingerol, care are o structură similară cu capsaicina din chilli și piperina din piper. Încălzirea convertește gingerolul în zingeberonă, care este mai puțin iute; uscarea convertește gingerolul în shogaol, care este cam de două ori mai intens la gust. Se crede că acești compuși au evoluat ca o formă de apărare împotriva ierbivorelor deoarece aceste substanțe în concentrații mari resping majoritatea mamiferelor.
Echipament și materiale:
Cuțit ascuțit și placă pentru tocat
Răzuitor de citrice sau răzătoare
Storcător de citrice
Făcăleț
Lingură mare
Oală pentru a fierbe apa
Termometru
Castron mare sau cană mare
Prosop curat pentru acoperirea castronului
Sită și pâlnie pentru strecurarea lichidului în sticle
Sticlă de plastic (PET) și capac de plastic. Nu folosiți sticle obișnuite (din sticlă)
Materiale:
1 l de apă
150 g rădăcină de ghimbir (~ 130 g curățat)
Lămâie de mărime medie (preferabil nefermentată)
140 g zahăr (brun sau alb)
4 g cremă de tartar (acid tartric)
4 g drojdie uscată, sau 8 g proaspătă
Soluție pentru sterilizare potrivită uzului alimentar
Pungă de plastic rezistentă pentru zdrobirea ghimbirului
Opțional: Alte condimente precum chilli, nucșoară, lemn dulce, vanilie, căței de usturoi, ienupăr, chimen dulce, coriandru, anason
Metodă:
1. Decojiți ghimbirul și tăiați-l în felii de 3-5 mm grosime. Zdrobiți bine feliile, punându-le într-o pungă de plastic rezistentă și curată și zdrobindu-le cu un făcăleț.
2. Puneți ghimbirul într-un castron mare sau într-o cană mare. Răzuiți coaja de lămâie peste el, apoi adăugați sucul de la lămâie.
3. Puneți în castron restul de ingrediente mai puțin drojdia, apoi turnați cu grijă apa fiartă peste ele. Amestecați.
4. Acoperiți vasul cu un prosop curat și lăsați lichidul să se răcească până la 25-30 oC (asta poate dura 60-90 min).
5. În timp ce lichidul se răcește, sterilizați sticlele de plastic folosind soluția de sterilizare. Asigurați-vă că sticlele sunt bine clătite cu apă după sterilizare.*
6. Adăugați drojdia peste lichidul călduț din vas și amestecați până se dispersează.
7. Acoperiți vasul cu un prosop curat și lăsați-l într-un loc cald 24 de ore.
8. Îndepărtați drojdia de deasupra, lăsând sedimentele în vas. Strecurați în sticlele de plastic sterilizate, lăsând o porțiune de 3-5 cm de aer la suprafață.
9. IMPORTANT! Permiteți berii să fermenteze la temperatura camerei (~21°C) pentru nu mai mult de 48 de ore, apoi, puneți sticlele în frigider. Consumați în interval de șase zile.
* Nu este nevoie să folosiți apă fiartă pentru a clăti sticlele după sterilizare. Sterilizarea este necesară îndepărtării agenților patologici mai importanți ce rămân în sticlele refolosite. Apa de la robinet folosită pentru clătire nu ar trebui să introducă agenți patogeni, și chiar dacă este cazul, agenții patoogici vor fi rapid îndepărtați de cantitatea relativ mare de drojdie. Valoarea mică a pH-ului (din lămâi) va preveni de asemenea apariția și dezvoltarea bacteriilor (dar nu a celor din drojdie).
Siguranța și alte considerente:
Sticlele obișnuite (din sticlă) NU ar trebui folosite deoarece gazul produs le va face să explodeze. Această băutură ar trebui preparată întotdeauna în sticle de plastic și ar trebui mereu ținută la frigider și consumată în termen de șase zile de la preparare. Perioada scurtă de fermentare și răcirea asigură conținutul scăzut de alcool.
Vă rog să rețineți că unele grupuri religioase interzic chiar și consumul de produse cu conținut scăzut de alcool sau fără alcool dacă au fost produse prin fermentare. Cu toate acestea, studenții ar putea lua parte la procesul de producție fără a consuma berea de ghimbir rezultată. Profesorii ar trebui să fie atenți la asemenea considerente.
Prepararea și durata:
Este nevoie de aproximativ 90 de minute pentru prepararea băuturii, inclusiv de o perioadă de răcire de 60 de minute. Fermentația inițială are nevoie de 24 de ore, urmată de o fermentație în sticle de 48 de ore. Sticlele pot fi sterilizate în avans, dacă se dorește.
Articol si poze preluat de pe site-ul www.scienceinschool.org
Abonați-vă la:
Postări (Atom)